Relaxare la munte - se poate si la noi

Cu totii am avut cel putin un moment (sunt delicata aici) in care ne-am intrebat de ce la noi nu poate fi la fel de bine ca in alte parti, in ceea ce priveste turismul caci pe mine asta ma intereseaza. Ei bine, ocazional se iveste si momentul contrastant in care gasim ceva bun si la noi.
In acest weekend am avut ocazia sa descopar o pensiune la Busteni care m-a multumit pe deplin. Din punct de vedere profesional am avut ocazia sa vad foarte multe hoteluri si vile si a devenit inevitabil o obisnuinta sa analizez mult mai atent orice noua locatie pe care o descopar. Ei bine, atunci cand am sansa sa gasesc in Romania ceva ce merita apreciat ma bucura mult mai mult decat as face-o cu orice alt hotel din orice alta destinatie.
Continuand... am fugit din Bucuresti impreuna cu iubitul pentru a ne relaxa putin. El a sugerat Pensiunea Atlantis din Busteni pe care mi-a laudat-o foarte mult avand in vedere ca o descoperise relativ de curand si chiar i-a placut. Asa ca am plecat sambata dimineata catre Busteni. Drumul putin cam aglomerat ;) doar eram pe DN1 si ne indreptam catre Valea Prahovei. Am ajuns in Busteni, unde fulgii de zapada, in mod normal foarte apreciati, ne biciuiau fata manati de un vant inghetat. Nauci de-a dreptul, am intrat in pensiune la caldura unde am fost intampinati de catre doamna si domnul Hogas, foarte amabili si ospitalieri. Ne-au condus la camera pentru a ne instala si a ne reveni putin. In mod mai mult decat evident nu eram chiar pregatiti pentru munte, doar suntem doi oraseni pentru care frigul reprezinta doar o zi de primavara la munte. Incepand sa ma dezghet, am trecut putin la inspectie :) camera destul de mare, o mocheta moale pe jos, mobila ce arata a noua, un pat inalt si mare, un sifonier in care surpriza... am gasit halate si papuci. In camera era curatenie, un miros placut si mai mult decat atat, un aer primitor. Mergem mai departe, baia... De obicei acolo e problema, insa aici am intrat si am descoperit o baie mare, luminoasa, curata, curata (merita repetat), o oglinda mare si o cada si mai mare, o fereastra inalta cu o priveliste superba asupra vaii. Multumita de ce am gasit, ne-am instalat si am coborat la restaurant. Adaugand la toate laudele, si mancarea este foarte buna.
Pentru a nu repeta la descrierea fiecarei zone a pensiunii, o sa spun ca impresia generala este de confort si caldura. Toata pensiunea este amenajata cu daruire de catre familia Hogas si se simte pasiunea pe care au investit-o. Sunt doi oameni deosebiti pe care ma bucur ca am avut ocazia sa ii cunosc. O sa revin cu placere acolo pentru a ma bucura de liniste si de privelistea impresionanta, dar si de compania gazdelor.
Concluzionand, exista chiar si pe Valea Prahovei posibilitatea de a gasi servicii bune, conditii nu doar decente, ci chiar foarte bune si oameni extraordinari. Asa ca mai putem spera la mai bine fara sa fie nevoie sa luam avionul catre cine stie ce alta tara care stie sa isi promoveze valorile asa cum noi nu o sa invatam nici in urmatorii zece ani (iar sunt delicata, ca sa nu zic 20 de ani).

Tunisia - cum descoperi Grecia in nordul Africii

Si am terminat ziua a treia in Tunisia... Sunt atat de multe lucruri de povestit incat nu stiu de unde sa incep! Dar o sa mentionez cateva mai importante.
Hammamet este o statiune foarte frumoasa cu cea mai lata plaja de la Mediterana, pot chiar sa pariez pe asta. Am vazut hoteluri bune, insa unul este mai mult decat demn de mentionat, si anume Vincci Lella Baya. Mai exotic si traditional in acelasi timp nu cred ca mai gasesc alt hotel in aceasta tara. Te simti de parca ai zbura alaturi de Aladin pe covorul sau printre stradutele inguste din Medina. Il recomand fara nici o urma de retinere si sunt convinsa ca oricine va merge la acest hotel, va avea dificultati in a repeta experienta cu orice alt hotel.
Orasul Tunis este mare, aglomerat, relativ curat si la un nivel de dezvoltare destul de ridicat. Nu va recomand insa sofatul in aceasta tara, pot spune ca e mai mult decat poate suporta orice european, e de-a dreptul de speriat cum conduc oamenii acestia si cum de nu este blocat traficul la fiecare intersectie din cauza accidentelor (apropo, venind acum spre hotel, tocmai am vazut un accident chiar in fata noastra). Aveti grija la politie, este la fiecare colt de strada si nu trebuie fotografiati. Insa daca aveti nevoie de orice, le puteti cere asistenta. Le place sa se mandreasca cu apropierea fata de turisti. Si, in plus, sunt foarte atenti cu turistii si cu siguranta acestora.
Am reusit sa ne plimbam putin printre ruinele cetatii Carthagina de pe dealul Barsa. Panaroma deasupra orasului si a golfului Tunis este foarte frumoasa, iar istoria din acest loc este impresionanta. Mai departe am mers in celebra asezare Sidi Bou Said. Nu am suficient loc sa va descriu cat de frumos este acest satuc. Un fel de Santorini arab. Acelasi stil de constructii pe deal, toate cladirile sunt vopsite in alb si albastru, stradute mici care serpuiesc in toate partile si flori la fiecare colt de cladire. Ca sa fie totusi tara araba, nu lipsesc magazinele si comerciantii care incearca sa te convinga sa cumperi de la ei. Evident, negocierea este un "must". Insa diferenta dintre Santorini si Sidi Bou Said o face arhitectura cladirilor, detaliile usilor si ale ferestrelor cu arcadele acelea atat de tipice unui oras arab, ca in "1001 de nopti". Daca vii aici pe timp de vara, sau macar cand e soare (noi nu am avut norocul asta azi), o sa ramai impresionat si nu o sa ai suficient spatiu pentru toate pozele pe care le vei face.
Maine dimineata plecam spre tara, via Paris, ceea ce inseamna mult timp de facut ordine in cap (cam vreo 12 ore in total). Abia pe urma voi putea impartasi legende si povesti care adauga atat de mult farmec oricarei destinatii.
Ramane insa incursiunea in Sahara si la oaze pentru care voi reveni prin aprilie. Abia astept!

O prima impresie despre Tunisia

Sunt intr-o camera de hotel si ma relaxez putin inainte sa ies iar. Imi fac ordine in cap dupa o zi de vizitat statiuni, hoteluri, dupa schimbat de pareri si adunat informatii, dupa povesti si imagini multe si noi....
Ce-i drept, am venit aici cu prejudecati. Ma asteptam la o tara murdara, in genul Marocului, la urma urmei este o tara araba. Ma asteptam la hoteluri proaste, la oameni rai si la o atmosfera ametitoare.
Hotelurile nu sunt proaste. Au si ei cateva intr-adevar si te poti pacali foarte usor, insa sunt si hoteluri bune care merita. Tara este araba, dezvoltata pana la un punct si doar in unele aspecte, insa nu este murdara, iar oamenii nu sunt rai. E foarte ciudat sa vii in nordul Africii si sa auzi limba franceza vorbita de fiecare locuitor.
Si acum, partile foarte bune... Plaja este incredilbila, este lata, curata si are un nisip cum nu mi-am imaginat ca exista. Mai fin decat acest nisip este doar cel din Sahara, care mi s-a spus ca este ca praful. Nu am ajuns inca in desert, dar o sa merg si atunci o sa pot confirma. Apa este curata si foarte clara in ciuda nisipului fin. Peste tot sunt palmieri si floricele din acelea mediteraneene colorate. Daca nu ai vedea scris arabic peste tot, ai putea sa crezi ca esti intr-o locatie exotica. Dar... si aici este exotic!
Tunisia ofera locuri de vizitat pe cat de diferite, pe atat de rasfirate. In nord se poate vizita situl Carthaginei si un oras cu case ca in Santorini, pe toata coasta poti descoperi medinele din statiuni, in centru spre nord sunt muntii Atlas, iar in centru spre sud oaze si lacuri sarate in desert, in sud ai unul dintre cele mai bine pastrate coloseumuri si o asezare straveche cu locuinte troglodite, casa inchei totul fabulos cu celebrul desert Sahara.
Pot spune ca am ramas placut impresionata de aceasta tara si de ceea ce ofera unui calator insetat de noi descoperiri.
Voi reveni cu completari pe masura ce voi inainta spre nord...

De unde inspiratie?

Am crescut citind povesti clasice despre o lume frumoasa sau una urata care sa poate infrumuseta. Am crescut dorind sa descopar si sa calatoresc. Sunt curioasa si imi place sa stiu, sa aflu, sa ascult... Am fost artista, matematiciana, vorbitoare de multe limbi straine si economist si din toate mi-am oprit ce m-a ajutat sa ma formez, sa ma definesc.
Acum fac ceea ce imi doream, calatoresc, descopar, vad, aflu, visez. Asta de obicei toamna si primavara, caci in restul timpului ajut oameni sa calatoareasca, creez pentru ei povesti care sa-i atraga catre o destinatie.
Din toate calatoriile mele, din toate intalnirile cu atat de multi si diversi oameni, dintre toate locurile pe care am avut ocazia sa le descopar mai indeaproape... inspiratia imi vine chiar din munca. De aceea m-am gandit ca as putea sa impartasesc cateva impresii care poate vor inspira si pe altii sa descopere frumusetea unui loc nou.

Maine voi pleca in Tunisia pentru prima data, asa ca voi reveni cu primele impresii despre aceasta tara si ce are ea de oferit.